Programul stabilește obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat, obiectivele specifice, evaluează riscurile asociate gestionării datoriei de stat, precum și acțiunile care vor fi întreprinse de către autorități pentru a asigura finanțarea și îmbunătățirea structurii portofoliului datoriei de stat.

Finanțare, în special din surse externe

Printre acțiunile prevăzute în Program se numără menținerea și dezvoltarea pieței interne a Valorilor Mobiliare de Stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Citiți și:

Unul dintre cele mai mari credite din istoria țării a fost utilizat în decurs de doar trei luni

Ținând cont de estimările soldului bugetului de stat și de spațiul fiscal existent pentru perioada 2023-2025, necesitățile de finanțare pe termen mediu ale Guvernului vor fi acoperite, în cea mai mare parte, prin finanțarea netă din surse externe, aceasta constituind unul din principalii factori care contribuie la majorarea soldului datoriei de stat.

Pe piața internă, Ministerul Finanțelor va continua să mențină o politică de emisiune predictibilă și flexibilă adaptată la cerințele mediului investițional, urmărind asigurarea predictibilității și transparenței ofertei de VMS pentru a putea reacționa prompt la eventualele modificări în tendințele pieței și comportamentul investitorilor.

În vederea limitării expunerii portofoliului datoriei de stat față de riscul valutar, riscul ratei dobânzii și riscul de refinanțare, Programul stabilește intervale țintă indicative pentru principalii parametri de risc și de sustenabilitate, care asigură un grad înalt de flexibilitate în administrarea datoriei de stat pentru a răspunde la modificarea condițiilor de pe piețele financiare, reprezentând compoziția dorită a portofoliului datoriei de stat.

Cei mai importanți creditori pentru perioada 2023-2025

Pentru perioada 2023-2025, se estimează că Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe, din care în medie 58% vor fi direcționate pentru susținerea bugetului, iar circa 42% – pentru finanțarea proiectelor investiționale. În această perioadă, 5,6% din împrumuturile de stat externe vor fi acordate de creditorii bilaterali, iar 94,4% – de instituțiile multilaterale.

Estimările Ministerului Finanțelor arată că tructura pe creditori a intrărilor de surse de finanțare externă nu se va modifica esențial, iar cei mai importanți creditori pentru perioada 2023-2025 vor fi:

1. Grupul Băncii Mondiale – 23,4%;
2. Fondul Monetar Internațional – 23,2%;
3. Uniunea Europeană – 16,1%;
4. Agenția Japoneză de Cooperare Internațională – 11,2%;
5. Banca Europeană de Investiții – 10,2%;
6. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 8,9%;
7. Agenția Franceză de Dezvoltare – 4,6%;
8. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 1,8%;
9. Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă – 0,8%.

Împrumuturile externe noi contractate vor avea maturitatea de minim 12 ani și preferința va fi acordată creditorilor multilaterali, acesta fiind scenariul de bază (S1).

„Cât privește accesarea piețelor financiare internaționale, emiterea nemijlocită a valorilor mobiliare pe aceste piețe va fi condiționată de imposibilitatea de a accesa resursele respective de la instituțiile financiare internaționale sau de la creditorii bilaterali, analizându-se desigur și implicațiile riscului valutar în acest sens”, explică Ministerul Finanțelor.

Alternative de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat

Ținând cont de tendința de diminuare a intrărilor de împrumuturi în condiții concesionale de la instituțiile financiare internaționale, pe termen mediu Guvernul are în plan să acceseze noi oportunități de finanțare, inclusiv preferință va fi acordată pieței financiare locale.

În scop analitic, Ministerul Finanțelor a examinat două opțiuni alternative de finanțare (S2) și (S3) a soldului (deficitului) bugetului de stat.

S2 presupune diminuarea cu șase puncte procentuale (p.p.) a emisiunii bonurilor de trezorerie prognozate pentru orizontul de timp 2023-2025, concomitent cu majorarea a câte 1,0 p.p.