Cei zece magistrați, care au fost respinși anterior de șeful statului pentru a fi numiți președinți sau vicepreședinți ale instanțelor judecătorești create după optimizare, vor ajunge, cel mai probabil, în fotoliile râvnite. 

Candidații au depus cereri pentru a fi numiți repetat în funcție și dacă solicitările lor vor fi acceptate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), conform legii, președintele va fi obligat să dea undă verde demersurilor. Asta chiar dacă, anterior, Igor Dodon a dat de înțeles că judecătorii vizați ar avea probleme de integritate și nu ar trebui să ajungă în funcțiile solicitate. Este vorba despre patru magistrați propuși pentru funcția de președinte a instanțelor din Drochia, Strășeni, Criuleni și Hâncești și șase magistrați care urmau să ajungă vicepreședinți ai judecătoriilor Chișinău, Drochia, Soroca, Ungheni, Căușeni și Anenii Noi. Unii dintre ei au figurat și în anchete jurnalistice. 

Prefăcătorie - Dodon nu are încotro

În scrisoarea adresată CSM în ianuarie 2017, Dodon susținea că a examinat candidaturile „prin prisma cerințelor impuse magistraților de legislația Republicii Moldova și ținând cont de spiritul reformelor în sectorul justiției, care au drept scop recăpătarea încrederii societății în justiție și resimțirea efectelor pozitive așteptate de la implementarea acestor reforme”. 

Președintele țării a solicitat membrilor Consiliului să examineze suplimentar candidații prin prisma integrității și a compatibilității cu funcția publică la care râvnesc.  

Cei zece judecători care nu s-au bucurat de încrederea șefului statului au depus, la scurt timp, cereri privind propunerea repetată de numire în funcția solicitată. Membrii CSM urmează să le examineze la una dintre următoarele ședințe, împreună cu informațiile președintelui Republicii Moldova și notele informative ale Inspecției judiciare privitor la motivele respingerii celor vizați. Precum arată o practică frecventă în Republica Moldova, Consiliul poate obliga șeful statului să-i promoveze, totuși, în funcție, dacă îi propune repetat. 

Maxim Lebedinschi, cosilierul în domeniul juridic al oreședintelui, susține că șeful statului nu are încotro și se va supune legislației. „Legea este așa cum este, la moment nu avem posibilitatea legală de a ne opune. Ca să modifici legislația, este nevoie de voința politică a majorității parlamentare. Problema este în voința CSM-ulu în general. Există cazuri când Consiliul, acum doi-trei ani, respingea candidaturile anumitor judecători, iar ulterior, tot ei, îi propun în anumite contexte, deja nu se știe conform căror principii”, comentează juristul. 

Nadejda Hriprievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, susține că jocul de ping-pong care se întâmplă de ani buni între CSM și președinție dăunează atât sistemului judiciar, cât și întregii societăți.

„Pe de o parte, CSM nu motivează suficient hotărârile prin care propune candidații pentru numire sau promovare, chiar dacă rezultatele obținute de aceștia la evaluarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor nu sunt cele mai mari pentru concursul la care au participat și chiar dacă mass-media independentă publică investigații care ridică dubii întemeiate cu privire la integritatea mai multor candidați. Ulterior, președintele se preface că vrea să promoveze doar candidații care merită, refuzând pe alții, dar, iarăși, nu motivează suficient acele refuzuri, deși are acces cel puțin la materialele furnizate de SIS. 

La rândul său, CSM se ascunde sub paravanul ca nu are acces la materialele la care le are președintele și propune repetat candidatul refuzat, fără a justifica de ce dubiile semnalate de președinte nu sunt luate în considerație. În rezultat, asistăm la numiri și promovări asupra cărora planează dubii”, constată experta.

Potrivit ei, situația s-ar putea schimba doar dacă fiecare instituție ar trata mai responsabil competențele de numire și promovare a judecătorilor, argumentând adecvat deciziile luate. 

Imperiul imobiliar al magistratului Oleg Melniciuc

Printre cei respinși, dar cu șanse să fie aprobat se regăsește Oleg Melniciuc, anterior președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, numit în funcție din iunie 2013. Până atunci, el a fost vicepreședinte al instanței și a fost promovat de fostul șef al statului, Nicolae Timofti, chiar dacă ultimul atrăgea atenția că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. 

„În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cauze civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și de la Codul de etică al judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, motiva Timofti într-un document făcut public într-o anchetă comună a Centrului de Investigații Jurnalistice și Ziarului de Gardă.  

Melniciuc a fost propus șefului statului pentru a fi promovat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În calitate de șef al Judecătoriei sectorului Râșcani, magistratul a reușit să aranjeze ca angajații instanței să obțină apartamente la preț redus într-un bloc din strada Hristo Botev a Capitalei, construit special în acest scop, pe un teren arendat de la municipalitate în schimbul sumei de peste două milioane de lei. 

Melniciuc însuși a motivat necesitatea unui spațiu locativ ca să-și asigure cei trei copii minori cu locuință pe viitor, fapt scos la iveală într-o anchetă RISE Moldova la sfârșitul anului 2015. 

Potrivit declarației de venit pentru 2015, magistratul deține două case de locuit, una în raionul Drochia, iar alta într-un cartier de elită din sectorul Râșcani al capitalei, precum și cinci terenuri, o construcție accesorie și una nelocativă.  

O altă anchetă publicată pe Anticoruptie.md demonstra că, în blocul destinat magistraților, s-au ales cu apartamente și spații comerciale mama președintelui instanței, Elena Melniciuc, dar și câteva rude ale acestuia. 

Elena Melniciuc, în vârstă de 79 de ani, locuiește în realitate în satul Mândâc, Drochia, dar deține câteva spații nelocative în câteva blocuri de locuit din capitală, precum și un teren de 5,6 ari pe str.

La începutul lunii ianuarie, Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal privind acțiunile lui Melniciuc în cazul blocului construit pentru angajații Judecătoriei Râșcani, în urma unei sesizări pe care Ion Diacov, fostul procuror al municipiului Chișinău, a publicat-o pe Anticoruptie.md.  

Procurorii au decis însă neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice dacă în acest caz există un conflict de interese. Instituția rămâne nefuncțională deocamdată. 

În investigația publicată anticoruptie.md se menționa că și președintele CSM, Victor Micu, s-a ales cu apartament în noul bloc locativ, fără ca să fi depus o cerere prealabilă.  Autoarea anchetei a sesizat CSM în privința unui eventual conflict de interese, mai ales că, atunci când Melniciuc a fost ales în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea subiectului. 

„Au trimis sesizarea mea la Inspecția Judiciară, ceea ce e greșit, pentru că Inspecția se sesizează doar atunci când cazul vizează activitatea persoanei în calitate de judecător. Aici era vorba de altceva. Am contestat acest fapt, dar contestația a fost respinsă”, ne-a spus jurnalista Viorica Zaharia. 

Oleg Melniciuc, care a devenit magistrat în anul 2004, a judecat o serie de cauze aflându-se în conflict de interese, inclusiv un dosar în care figura o rudă de-a sa. Pe 7 aprilie 2009, el a fost printre magistrații care au judecat în comisariatele de poliție tinerii care au participat la protestele de atunci. Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc, comparând proiectul cu o fantomă. 

La adunarea generală a judecătorilor din octombrie 2016, Melniciuc a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor. „Chiar dacă presa a încercat să facă din mine o persoană controversată, marea majoritate din voi mă cunoașteți, știți aspirațiile mele și pentru ce pledez. În cazul în care veți susține candidatura mea, vă promit o activitate ireproșabilă în acest colegiu”, promitea atunci Melniciuc în fața judecătorilor.  

Vladimir Belous, cu donații de mii de euro și mașini „ieftine”

Belous activează la Judecătoria Soroca din anul 2000 și urma să fie reconfirmat în funcția de vicepreședinte al instanței, pe care o deține din 2011. În 2015, el a trecut în declarație un venit de peste 190.000 de lei din salariu, 4.000 de euro primite drept donații și alte 500 de euro și 10.000 de lei primite în calitate de donații de persoane pe care le are la întreținere.  

Vladimir Belous se numără printre judecătorii cu „lipici” la donații, declarând și în anii precedenți că a primit astfel mii de euro, fie el, fie membri ai familiei sale.  

Familia Belous este proprietară a unui teren intravilan și a unei case de 145 de metri pătrați, precum și a trei mașini: două automobile de marcă Toyota, fabricate în anul 1996, și pe care le-ar fi achiziționat cu doar 3.000 de lei și, respectiv, 5.000 de lei, și o altă Toyota, din anul 2011, cumpărată cu 140.000 de lei. Referitor la autoturismul luat în 2008 cu doar 3.000 de lei, Belous a declarat pentru Moldova Curată că starea mașinii era proastă și că a cheltuit sume suplimentare pentru renovare, pe care nu le-a trecut în declarația de avere. Totuși, o mașină de aceeași marcă și produsă în același an costă între 1.600 și 3.000 de euro pe piața secundară.  

Maria Chiperi, judecătoarea salvată de sancțiune disciplinară

Vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi, Maria Chiperi, s-a numărat printre magistrații propuși, în 2010, de CSM spre numire până la atingerea plafonului de vârstă și respinși de președintele de atunci Mihai Ghimpu. 

„S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcției, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.  

Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele  s-a văzut obligat să semneze decretul. În 2011, Maria Chiperi a fost promovată în funcția de vicepreședintă a Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti, iar odată cu optmizarea hărții judecătorești, urma să fie reconfirmată pentru același fotoliu. 

În iulie 2012, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim a dispus intentarea unei proceduri disciplinare în privința  Mariei Chiperi și a Veronicăi Nichitenco. Ambele ar fi prejudiciat Primăria și Consiliul orășenesc Căușeni cu 27.000 de euro după ce Chiperi a emis o hotărâre prin care obliga autoritățile locale s-o asigure cu locuință pe colega sa, Veronica Nichitenco. Ulterior, la demersul executorului judecătoresc, instanța a schimbat modul și ordinea de executare a hotărârii și a dispus încasarea de la primărie și consiliul orășenesc a costului apartamentului în sumă de 27.000 de euro. Colegiul Disciplinar de pe lângă CSM a decis că magistrata nu este vinovată, respingând propunerea de a o sancționa disciplinar.  

Pentru anul 2015, Maria Chiperi nu a declarat niciun teren, locuință sau alte proprietăți, decât venitul de 144.513 lei din salariu și 20.910 lei din înstrăinarea unui spațiu de 29 de metri pătrați.  

„Milionarul” Sergiu Osoianu

Sergiu Osoianu, numit președinte al Judecătoriei Strășeni în martie anul trecut, urmând să-și păstreze fotoliul, este judecătorul căruia, în 2015, Primăria municipiului Chișinău i-a plătit peste un milion de lei în urma unui proces de judecată. Portalul Moldova Curată a relatat că, acum opt ani, Osoianu, pe atunci procuror, a cerut de la Primărie spațiu locativ pentru familia sa, invocând o prevedere din Legea cu privire la procuratură, în vigoare atunci. Pentru că instituția i-a respins cererea, el a acționat-o în judecată și în luna august 2008 a câștigat procesul. Municipalitatea nu a executat hotărârea instanței, așa că Sergiu Osoianu s-a adresat Oficiului de Executare Centru din municipiul Chișinău. 

Timp de câțiva ani, titlul executoriu a trecut de la un executor judecătoresc la altul.  

Aceeași publicație mai scria că, în 2014, Sergiu Osoianu a procurat un apartament la preț preferențial, după ce a solicitat CSM să fie inclus în lista de magistrați care au nevoie de locuință în municipiul Chișinău. În același an, judecătorul a împrumutat jumătate de milion de lei, dintre care 270.000 de lei - de la o persoană fizică. Totuși, în declarația de venit pentru 2015, judecătorul nu indică nicio locuință, ci doar un automobil de marcă Honda, fabricat în 2007 și cumpărat în 2014.  

Mihail Macar, cu traiul în casa soacrei

Mihail Macar este la a doua experiență de a fi respins de șeful statului. Anterior, Nicolae Timofti a refuzat să semneze decretul privind promovarea magistratului în funcția de șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale. 

Macar a obținut totuși fotoliul, în 2012, iar din iunie 2016 asigură interimatul funcției. Macar a fost și judecător al Curții Supreme de Justiție, în anii 2007-2011. 

În declarația de venit pentru 2015, magistratul a indicat un salariu de 187.790 de lei și un venit practic triplu al soției, care activează în calitate de notar - 595.725 de lei. La acestea se mai adaugă pensia și un împrumut de 600.000 de lei. 

Cu toate acestea, Macar nu declară vreo locuință sau teren. Anul trecut, judecătorul preciza pentru Moldova Curată că stă împreună cu familia în casa soacrei sale, de aceea nu a declarat-o. Dar, în urma decesului acesteia, casa i-a fost lăsată drept moștenire și o va indica în declarația pentru anul viitor.  

Lilia Țurcan și împrumutul de 1,7 milioane de lei pentru restaurantul fiicei

Împreună cu cererile magistraților respinși în luna ianuarie, CSM ar urma s-o examineze și pe cea de numire repetată în funcție a Liliei Țurcan la șefia Judecătoriei Edineț, până acum președintă a Judecătoriei Dondușeni pe parcursul ultimilor opt ani. 

Despre ea, presa a scris că, în 2014, a luat pe numele său un credit de 1,7 milioane de lei pe care urmează să îl ramburseze în decursul a zece ani, cu o dobândă de 10%, destinat restaurantului fiicei sale. „Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14.000 de lei, adică salariul său mediu lunar”, precizau reporterii Moldova Curată. 

Solicitată de autori, Țurcan s-a arătat indignată că este întrebată despre viața sa privată.  

Potrivit declarației de venit, familia Țurcan are o casă de locuit la Dondușeni, trei loturi de pământ, două automobile utilizate prin mandat și încă un credit, de 50.000 de lei, contractat la fel în anul 2014.  

* * *

Acest material este publicat în cadrul Proiectului „Investigative reporting for transparency in public finance management and government integrity (Jurnalismul de investigație pentru transparența în managementul finanțelor publice și integritatea guvernului), implementat de Mold-Street.com. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material se poate face în mod gratui și nu necesită acordul Mold-Street.com.

Elaborarea acestui material a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al SUA sau a Guvernului SUA.