În cadrul unor dezbateri publice pe platforma Agenda Națională de Business (ANB), reprezentanții mediului de business au atras atenția că, de la începerea conflictului armat în țara vecină, exporturile de cereale ale Moldovei s-au redus cu 60%.

Elevatoare semigoale

Și asta, deoarece 80% din exporturile de cereale se desfășurau prin intermediul porturilor din Ucraina. În plus, ei s-au jeluit că nu au unde păstra cerealele și nici cu ce le transporta. Aceasta, în timp ce unele elevatoare din țară stau semigoale.

Citiți și:

Interzicerea exportului de porumb: cine pierde și cine profită

Eduard Bulgac, reprezentant al Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni, a atenționat că la Vama Sculeni așteaptă zile în șir zeci de camioane încărcate cu cereale.

Totodată, Eduard Bulgac a subliniat problema elevatoarelor care aparțin Căii Ferate din Moldova, pe care însă întreprinderea nu le folosește, dar nici nu le repară și nici nu le vinde.

„Acestea ar putea fi preluate, reparate și întreținute de fermieri, care ar putea astfel să încarce marfa în vagoane. În acest moment, documentația respectivă există și a fost depusă, dar autoritățile nu au luat nicio decizie, a declarat Eduard Bulgac, potrivit ANB.

Transportul pe cale ferată mai scump

Directorul Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a spus că întreprinderea pe care o conduce are puține vagoane, iar solicitările sunt foarte multe și a avertizat că, dacă nu se găsește o soluție urgentă pentru achiziția de vagoane cerealiere, în cel mult 3-4 ani, Moldova nu va mai putea exporta grâne, pe motiv că expiră perioada de funcționare a vagoanelor folosite în prezent.

Pe de altă parte, Spartac Chilat, reprezentant al Camerei de Comerț a menționat despre faptul că în ultimii ani, datorită costurilor scăzute la transportul auto, exportatorii au preferat camioanele, în condițiile în care transportul pe calea ferată era prea scump. El a dat ca exemplu terminalul cerealier de la Giurgiulești, unde 80% din cereale sunt transportate cu camioanele și doar 20% pe calea ferată.

Un alt argument în defavoarea CFM este faptul că de la Otaci, la Giurgiulești, transportul unui vagon cu grâne durează 5-7 zile, în timp ce transportul cu camionul durează doar o zi. Altfel spus, eficiența CFM este una extrem de redusă.

Agenții economici au subliniat și necesitatea creării unor cheiuri temporare pe malul râului Prut, care ar putea rezolva parțial problema, pentru ca grânele să fie transportate spre porturile din România.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Agrocereale, a subliniat și faptul că e nevoie ca albiile râurilor Prut și Nistru să fie curățate, pentru ca să poată fi navigabile atât pentru barje, cât pentru nave mai mari. Potrivit lui, asociațiile de agricultori ar fi gata să contribuie cu expertiză și cu bani, pentru derularea unor astfel de programe.

Anul trecut, grație unei recolte bogate în țară, exportul de cereale a crescut de 2-3 ori față de anul 2020. Unii exportatori au raportat creșteri de 2-3 ori a veniturilor și a profiturilor din activtatea lor.

Menționăm că, inițial, mulți producători nu au raportat toată cantitatea de cereale recoltată. Astfel, recolta de porumb ar fi  cu circa un milion de tone mai mare decât cea raportată de agricultori.